Tu ce poţi face pentru Haţeg?

text publicat în Jurnalul de Hațeg din aprilie 2013

Tu ce poţi face pentru Haţeg?

În cadrul familiei, cei şapte ani de acasă se deprind de la părinţi. Tatăl şi mama fiind cele dintâi modele de urmat, astfel după cum s-a rânduit de la Dumnezeu, să fie familia, „parte femeiască şi parte bărbătească”.

Cu trecerea timpului părinţii treptat transferă educaţia familială în spaţiul învăţării, prin medierea către şcoală. Foarte importantă în cadrul familiei este şi dimensiunea „dreptmăritoare” a surselor pe care părinţii fundamentează deprinderea celor şapte ani de acasă pentru pruncii lor.

În funcţie de modul în care părinţii îşi asumă abordarea zorilor, cam astfel vor răspunde şi pruncii de viaţa ce se aşterne înainte cu încercări, cu realizări materialnice dar şi cu daruri duhovniceşti. Normal este ca în cadrul oricărei familii - fiecare copil sau copilă - în timp să îşi asume de la cei mai în etate dorinţa de a se implica cu ceva anume în cadrul familial.

Ţelul de a face ceva pentru familie. Şi acesta este cel mai important efect al asumării celor şapte ani de acasă, din partea pruncilor, dar în acelaşi sens un succes al părinţilor în procesul iniţierii acestora în zorii vieţii familiale. Cam astfel este şi în cadrul societal. Fiecare înainte de a cere un folos material, trebuie să se implice cu ceva prin care să fie îndreptăţit la a avea acces la acel folos material. Criteriul implicării trebuie să fie acela al celor şapte ani de acasă.

Cu atât mai mult când aducem în discuţie contextul unui oraş. Administraţia oraşului are datoria de a căuta cele mai bune soluţii pentru ca oraşul întreg să prospere şi locuitorii să îşi poată face un rost în viaţă. Cetăţenii oraşului însă trebuie la rândul lor să vină cu propuneri legale, morale şi echitabile pentru a sprijini administraţia oraşului în găsirea oportunităţilor de dezvoltare.

Tocmai de aceea ca haţegani înainte de a solicita administraţiei locale vreun beneficiu este vital să ne întrebăm: „Noi ce putem face pentru Haţeg?”

Există o sumedenie de surse europene care finanţează nu doar ideile geniale ci şi potenţialul de aplicare al acestora. Dacă între cele două aspecte se găsesc punţi atunci transpunerea acestora în proiecte poate să aducă finanţare pentru o dezvoltare care să „iniţieze” locuri de muncă.

Am speranţa că a sosit vremea ca la Haţeg să gândim în primul rând la ce putem face pentru dezvoltarea oraşului, dar nu pe spaţii restrânse sau pe termen scurt, ci într-un cadru mai vast, care să vizeze un întreg societal, fără discriminare. Pentru haţeganii care încă nu au înţeles, trebuie să ştie că oraşul Haţeg, după schimbare şi-a deschis porţile, dar nu spre aceia care vin să „dobândească fără a dărui”, ci în primul rând către aceia care antreprenorial şi cu fidelitate haţegană au în mentalitatea lor cele două componente: o idee şi un potenţial de aplicare al acestora convergente unei finanţări europene.

Nu cred că este timp pentru lamentări, injurii, referendumuri sau triste invidii. Trebuie să gândim fiecare dintre noi cum putem face parte din acest parteneriat între administraţie şi haţegani, care să urmărească dezvoltarea oraşului.

Unde pot duce toate acestea? În primul rând la aducerea de locuri de muncă pentru haţegani. În al doilea rând în stabilizarea bugetului local. În al treilea rând în diminuarea opiniei generale că „la Haţeg nu se poate face nimic şi că de aceea trebuie să plecăm în alt oraş mai mare”.

Înainte de a cere ceva administraţiei „te întreabă şi socoate” dragă „cetăţene” haţegan „Tu ce poţi face pentru Haţeg?”, nu pentru tine, nu pentru administraţie, nu pentru familie, nu pentru prieteni ci pentru Haţeg!!!